Postul nu e post destul

Semne de Crăciun, în toaletă

Alina C.

În drum spre Brașov, ne oprim la Carrefour Ploiești pentru toaletă, suc, cafea, schimbat scutecul copilului. M-am dus glonț la toaletă, după trei ore de mers cu mașina. Era aglomerație, iar o tanti dădea de zor cu mopul în dreptul a trei cabine libere. Pe partea cealaltă ocupat tot. Mă duc către o cabină, mă uit către tanti cu mopul, nedorind s-o împiedic în exercitarea muncii sale. Ea îmi întoarce o privire, umedă, bovină, după care își vede de treabă. Mă uit pe jos, nu-mi dau seama dacă a spălat sau nu, așa că intru, ce mai tura-vura atât?

Cu pantalonii în vine, văd acum urmele hidoase pe care le-am lăsat în urma mea pe gresia proaspăt spălată. „Asta e, prea târziu!”, îmi zic în sinea mea, cu oarecare remușcare. Sentimentul de culpabilitate urmează a se topi în următoarele două minute de ușurare (sufletească, dacă doriți), fiind ușor-ușor înlocuit cu o minunată furie și stare de nervi, specifică sărbătorilor creștinești. Se poate să fi avut legătură cu monologul femeii de serviciu, cu privirea blândă, pe care o văzusem spălând pe jos:

– Ca la nebuni aici, intră toată lumea când vrea, unde vrea, nu se uită, nu le pasă de nimic, parcă n-ar avea și ei părinți. Ăia șapte ani de acasă nu mai există, nu mai ține nimeni cont de nimic, un pic de bun simț n-ar avea, parcă ar fi fost crescuți ai nimănui, pic de educație nu mai există în ziua de astăzi! Ia uite cum intră, nu se uită și ei că este spălat, mi-au umplut de urme, de azi dimineață întruna e plin aici, n-au și ei altceva de făcut!

Cert este că am ieșit din cabină, cu fața arzând, roșie ca un glob de Crăciun, gata să atârn într-un brad îngerașul cu ochi umezi care spăla cu râvnă pe jos. Femeia, care plimba în continuare mopul pe jos, într-o doară, ridică vag ochii către mine, mută și inocentă ca o decorație de Crăciun.

– Auziți, doamnă, dacă m-ați văzut că intru în cabină, m-ați văzut că mă uit la dvs. și v-ați făcut că nu mă vedeți, credeați că o să dispar? Dacă îmi spuneați frumos că ați spălat, nu credeți că aș fi așteptat? M-am uitat, nu se vedea că e spălat și am intrat. Și mă faceți pe mine nesimțită și tot neamul meu? Păi să vă fie dvs. rușine, doamnă!!

– Cine, eu? N-am zis nimic de dvs. Credeți că sunteți numai dvs. aici? Mai este și altă lume.

Perplexă, am ieșit imediat afară, îngrozită că voi rămâne prinsă și eu în acea altă lume, de dincolo, a toaletelor ploieștene, păzite de Cerberi deghizați în spălători cu mopul.

Share:

20 comments

  1. Cms 26 December, 2012 at 01:57

    “… văd acum urmele hidoase pe care le-am lăsat în urma mea pe gresia proaspăt spălată”.
    Dumnezeule, Alina, după trei ore de mers cu maşina te transformi într-un soi de vârcolac cu labe de juma’ de metru? :))

  2. chocolate 26 December, 2012 at 02:03

    Ai furat hartia igienica, ca orice roman care se respecta? Sau ti-a fost frica sa nu-ti mai iei inca o teorie despre cei 7 ani si hartia igienica? =))

  3. Ana 26 December, 2012 at 03:06

    Ce părinţi, domnule! Ce părinţi! În şapte ani n-ar putut învăţa ei copilul să leviteze!
    Ruşine!

  4. Ana 26 December, 2012 at 03:16

    n-ar fi putut* , scârţ!

  5. geo 26 December, 2012 at 08:56

    @Alina C.: Carrefour există și în Brașov, e colea lângă Ploiești, și ăla are mai multe toalete …
    Atenție!!! după ultimele atestări arheologice, nu există Carrefour în Drumul Taberei(se pot folosi cei trei boscheți de la Răzoare, unde sigur nu dă nimeni cu mopul)

  6. Rada 26 December, 2012 at 11:01

    @geo: Bre! Carefur (sic) e peste tot in Romania! Chiar si in Drumul Taberei! 🙂

  7. camionagiu 26 December, 2012 at 11:28

    (Tolănit în fotoliul de lângă canapeaua terapeutică, trăgând tutun englezesc din pipă)

    – Avem de-a face cu o deplasare, stimată doamnă! Furia faţă de cineva apropiat (să fie oare vorba de nobila dumneavoastră soacră?) ajunsese la nişte cote atât de mari, încât se puneau în pericol Sfintele Sărbători (la care se vede că ţineţi enorm, mdeaaaa), şi atunci aţi deplasat, stimată domniţă, această mânie asupra unei inocente angajate care munceşte în condiţii grele (curent, mirosuri, lume rea şi neatentă).

    Sărbători fericite tuturor oamenilor minunaţi şi celorlalţi!!!

  8. Stephanie 26 December, 2012 at 12:20

    Sa zicem ca fix dupa ce speli pe jos in baie, intra soacra-ta val-vartej in casa, cuprinsa de o cufureala groaznica si navaleste in buda cu paltonul pe ea si cu cizmele in picioare? Pai nu-ti lasa mandrete de urme? Pai nu scrii tu vreo zece texte pentru DC despre soacrele care-si bat joc de truda nurorilor? :))

  9. Ioana K-man 26 December, 2012 at 12:56

    Prin alta lume se referea oare la renii lui Mos Craciun? Sa vezi aia ce urme ar fi lasat, bine ca se pisa din zbor pe toaletele noastre publice!

  10. N.A. 26 December, 2012 at 13:32

    Fata, da’ needucata mai esti! Tu chiar iti imaginai ca un wc public e asa, la chemul oricui, poti intra cand ai tu chef sa iti faci nevoile? Nu, este fieful unei femei de serviciu, sa-si faca ea treaba, fara a fi deranjata, ca nu de pomana a invatat atata cand era mica! Trebuia sa-si fi pus un orar pe usa, sa aveti voie cate 5 minute la o ora,si atunci descaltati, cu ghetele la usa, sa n-o mai deranjati atata!

  11. Dan1 26 December, 2012 at 13:57

    @camionagiu: “în conditii de kkt” as formula eu maestre! :))

  12. Xanax 26 December, 2012 at 14:19

    probabil a mai fost da’ merge cu textul 🙂

    “Dupa ce a fost violata, femeia de serviciu, descrie cum s-a trezit fata in fata cu faptasul, pe coridor.
    – Bine, dar de ce nu ai incercat sa fugi !?
    – Pai unde era sa fug, maica ? in stanga perete, in dreapta perete, in spate d`abia spalasem…”

  13. RoseN 26 December, 2012 at 16:07

    Hai pofta buna la indopat mai departe 😀

    ‎-Ai facebook?
    -Da.
    -Ai skype?
    -Da.
    -Ai youtube?
    -Da.
    -Ai DC?
    -Da.
    -Ai viata?
    -Da, dar nu intru prea des!

  14. Ina_adevarata 26 December, 2012 at 18:06

    De fapt, spera să te simți și să speli tu wc-ul, că ea nu prididea să spele pe jos.

  15. ErRon 26 December, 2012 at 18:14

    Avea dreptate femeia! Ce era cu inghesuiala aia inainte de Craciun?
    Ce si-o fi zis biata :”Daca inainte e asa multa lume, ce-o fi dupa?”:D

  16. Grey Cat 26 December, 2012 at 18:34

    eu zic ca ai abordat gresit problema. data fiind situatia, inainte de a intra in toaleta, ai fi putut s-o intrebi pe duamna de serviciu: ”nu va suparati, pot sa intru intr-una dintre acele toalete, sau fac aici, in fata dumneavoastra?” eu cred ca, in acel moment, duamna insasi te-ar fi invitat ea cu gesturi largi intr-una dintre cele 3 cabine. ti-ar mai fi intins si covorul rosu, daca ar fi avut vreunul la indemana.

  17. Andreea M. 26 December, 2012 at 18:42

    @Ana: GENIAL!!!!!

  18. blogger.eu 26 December, 2012 at 19:35

    …era cumva si cu plata intrarea?

  19. deaddy 27 December, 2012 at 02:37

    Sau se putea folosi parcarea, intr-un mod care nu l-ar fi deranjat pe brazar Andryusha.

  20. pufulet 27 December, 2012 at 21:51

    Am patit o chestie similara intr-un Spring din capitala, doar ca a fost mult mai nasol…Iarna, frig, bausem si un pepsi, simteam grav ca trebuie sa scap de lichide. La baie coada, printre altele si o femeie de serviciu de acolo, am dat buzna inauntru cand mi-a venit randul si am inlemnit. Cum am intrat pe usa, deja imi deschisesm din mers nasturii la pantaloni si-mi ridicasesm cele doua bluze de pe mine si stupoare! Pe vasul, de toaleta trona un rahat inghetat si el si uitat pe acolo cine-stie de cand. M-am uitat, am inghetat, nu mai nimeream nasturii de la pantaloni, am dat sa ies si in spatele meu, hop femeia de serviciu. A intrat si a inceput sa urle dupa mine…m-am inverzit la fata de jena si de presiunea lichidelor si mi-am continuat drumul…

Leave a reply