Daily Cotcodac

Întâlnirea de la miezul nopții, cu DJ Cotco

Presupun că nu știți ce-i ăla metalcore – ați mai auzit de el pe-aici, dar, dacă v-ar pica la examen, ați fi tufă. Bun, nici noi nu ne-am chinuit prea tare să vă explicăm – colega Metalista nu s-ar coborî la așa ceva, iar dacă ar face-o n-am înțelege oricum nimic. O să încerc să vă explic eu în termeni populari: e o combinație de heavy metal (asta știm cu toții ce e, cam orice sună ca și cum ai scăpa mașina pe spălat pe scări e heavy metal) cu hardcore punk (ce e harcore punk -ul nici eu nu înțeleg prea bine, trebuie că-i ceva punk din ăla de la oraș). Ideea e că la metalcore băieții o ard lent, așa, ca și cum n-ar avea nici un chef să cânte, până se trezește unul dintre chitariști și dă alarma. Bateristul îi dă sacadat în lumea lui (probabil acolo la el, în spate, are și o bordură de care se lovește ritmic cu căpățâna), iar vocalistul zbiară din răsputeri, să se facă auzit dintre colegi. Ați văzut ce simplu e? Nici eu n-am înțeles nimic, dar n-am dat foaia albă, ca voi.

Undawn – Jumpers