Julius Constantinescu
Pe la 1 noaptea, cobor de la un amic din Dristor și-mi găsesc mașina blocată de o Dacie 1310. Pentru că n-o lăsasem pe un loc plătit, sun la secția 12, mai ales că nu mai vorbisem de mult cu prietenii mei cu chipiu și mă gândeam că-s îngrijorați că nu mi se mai întâmplase nimic (probabil au bănuit ei că m-am mutat din cartier, mai ales că știu și ei că zona nu e sigură, dat fiind că o păzesc chiar ei). După câteva minute, apare un agent burtos. Nu-l cunoșteam, era nou, chiar îmi venea să-i zic: “Bă, n-ai semnat tu atâtea procese verbale câte AN-uri am eu la Secția 12!”. Tipul aruncă o privire ce trăda competență, așa cum numai polițiștii supraponderali știu să arunce, și-mi comunică părerea lui:
– O fi stând p-aci, de-aia v-a blocat.
Mă uit cu milă la el (cred că l-au trimis la mine fiindcă e pifan și-i dau sarcinile cele mai grele):
– Foarte bine, zic, îl dați prin stație și aflați unde stă.
Și-mi aprind o țigară, ca să-i fie limpede că nu scapă cu “se mai întâmplă, veniți și dumneavoastră dimineață și-o luați”.
Agentul burtos dă prin stație și, spre marea lui dezamăgire, află că tipul stă chiar acolo. Acum nu mai are ce face, trebuie să urce după el.
– Așteptați aici, îmi zice, opintindu-se să plece ca un autobuz cu burduf.
Vizibil iritat de faptul că a fost deranjat din lectură, tipul cu Dacia urlă de departe că el n-a blocat pe nimeni (probabil, nu-i stă în caracter). E beat mort, abia se ține pe picioare. Când ajunge lângă mașină, să aibă un atac:
– Incredibil, dom’ne! Păi io n-am lăsat-o aici!.
După care, plin de solicitudine, ne arată unde a lăsat-o: vreo doi metri mai încolo, cât să rezulte că eu puteam să ies. Îmi vine să-i dau niște pumni în cap, dar mă abțin pentru că nu vreau să devin primul caz de agresiune fizică rezolvat de polițiștii de la Secția 12. În schimb, polițistul, despre care până atunci îmi făcusem impresia că e rudă cu Dalai Lama, își iese din pepeni:
– Și cum, v-a mutat-o cineva?.
– Da, da, se repede tipul, vizibil încântat că, iată, și poliția merge pe aceeași pistă cu el.
– Atunci, zice polițistul, înseamnă că mașina nu e în viteză.
(mă înec cu țigara; dacă poliția a luat-o pe panta periculoasă a logicii, ne trezim naibii că azi, mâine rezolvă și cazuri).
Agentul se duce până la mașina lui, ia o lanternă dinăuntru și se uită în Dacie, după care se întoarce nervos:
– E în viteză!.
Tipul cu Dacia e stupefiat:
– Incredibil! Porcii dracului!.
Fac pe această cale un apel către toți porcii din cartierul Dristor să nu mai mute mașinile oamenilor, pentru că vor fi prinși imediat. În fața Agentului Logic n-aveți nici o șansă, porcilor!
Dacă ți-a plăcut acest articol, citește și:
Cum m-am întâlnit cu un Autor Necunoscut
Crimă în cartierul Dristor